Răzvan Nicolescu: Este un act pro-UE să ne opunem abuzurilor austriece împotriva Bulgariei și României în legătură cu aderarea la Schengen
Interviu cu expertul român în energie și activistul ONG care susține aderarea Bulgariei și României la spațiul Schengen fără condiții suplimentare, pentru că este dreptul lor legitim conform tratatelor UE
Vladimir Mitev, Podul Prieteniei, 1 ianuarie 2024
Răzvan Nicolescu este fost ministru român al energiei și actual președinte al Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice. ONG-ul pe care l-a fondat este autorul unei petiții prin care se cere admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, ale cărei teze au fost susținute de peste 80% dintre eurodeputați la 12 iulie 2023, petiția transformându-se astfel într-o rezoluție a UE care condamnă Austria. În octombrie 2023, Nicolescu a anunțat că ONG-ul său a atacat Austria la Curtea Europeană de Justiție. Apoi, Nicolescu a anunțat, citat de media românești precum g4media, că ONG-ul său va cere revolta deciziei Consiliului UE din 8 decembrie 2022, care a lăsat Bulgaria și România în afara spațiului Schengen și va cere ca Austria să respecte obligațiile de mediu ale UE conform Convenției de la Aarhus, deoarece camioanele care stau fixate zile întregi la granițele Schengen ale Bulgariei și României înainte de a trece emit multă poluare suplimentară și inutilă a aerului. În prezent, este membru al Consiliului European pentru Relații Externe.
Prevederile acordului dintre Austria, România și Bulgaria privind aderarea la spațiul Schengen pentru Bulgaria și România pot fi citite aici.
Punctul de vedere al lui Răzvan Nicolescu despre acordul dintre Austria, România și Bulgaria privind aderarea la spațiul Schengen
Domnule Nicolescu, avem o formă de acord de aderare la Schengen a Bulgariei și a României, un acord cu Austria, iar Comisia Europeană îl susține și ea, așa cum a fost anunțat pe 30 decembrie 2023. Care este comentariul dumneavoastră în general, în esență, despre ceea ce vedeți în document?
Este un pas înainte în ceea ce privește decizia luată de Consiliu prin intermediul unei proceduri scrise. Dacă ar fi fost vorba doar de decizie, aș fi fost mulțumit. Sunt foarte dezamăgit de declarația comună a Bulgariei, României și Austriei, care este o anexă la decizie. Nu sunt mulțumit pentru că există cinci condiții noi care nu fac parte din criteriile Schengen.
În plus, există și o a șasea condiție pentru a avea acces la frontierele terestre, și anume scăderea migrației în Austria. Acest lucru nu are nimic de-a face cu România, nu are nimic de-a face cu Bulgaria. Noi nu suntem o țară vecină cu Austria. Austria are vecini complet diferiți, deci nu putem fi trași la răspundere pentru migrația care vine din altă parte, din Serbia, din Ungaria, din Croația, din Slovenia, din Italia.
Din punctul meu de vedere, acest lucru este foarte ciudat.
Este acest acord o victorie pentru Bulgaria și România?
Bine, vedem că guvernele noastre din Bulgaria și România prezintă această decizie sau acord ca pe o victorie. În același timp, vedem că condițiile austriece care au fost anunțate la începutul lui decembrie 2023 au intrat complet în acest document. Deci, de fapt, ceea ce ați menționat anterior, într-un alt interviu înaintea mea, că țările noastre au drepturi legitime, fără nicio condiție, de a intra în spațiul Schengen, se transformă acum. În ce măsură această soluție este o victorie, așa cum este anunțată, în ce măsură este altceva?
Nu-mi place să comentez declarațiile politice de ambele părți. Ceea ce pot să vă spun este că guvernul Austriei are un comportament complet anti-european. Iar din 8 decembrie 2022, este evident că acționează împotriva principiilor de bază ale UE.
Ni s-a cerut să avem mai multe controale între România și Bulgaria. Acest lucru este total antieuropean.
De ce trebuie să avem mai multe controale între Bulgaria și România? Cine va plăti pentru asta? Și care este motivul?
De ce, dacă românii vor să meargă și să se bucure de coasta bulgară a Mării Negre anul viitor, de ce ar trebui să existe mai multe controale la frontieră pentru ei? Nu înțeleg acest lucru. Din același motiv, de ce bulgarii care vor să viziteze frumoșii Carpați români sau frumoasele mănăstiri din Bucovina trebuie să aibă mai multe controale? Nu înțeleg acest lucru.
Este vorba de populism pur și simplu. Acest lucru are legătură cu agenda lor politică internă și este complet anti-european. Rolul nostru, ca societate civilă, este de a sublinia acest lucru și de a fi foarte clari în această privință.
Efectele întăririi controlului la frontiera româno-bulgară
Cum credeți că va influența această graniță foarte bine păzită între Bulgaria și România fluxul de persoane și bunuri între cele două țări?
Cu siguranță nu va avea un impact pozitiv. Și, din nou, este complet anti-european. Și nu înțeleg de ce a fost introdus acest lucru.
Înțeleg o cerere venită din partea lor care spune: „Bine, băieți, bulgari și români, dacă există imigranți ilegali care intră în țara voastră și dacă ajung la Viena, atunci trebuie să-i luați înapoi”. Este corect. În Europa trebuie să creăm mai multă solidaritate, trebuie să creăm mai multă încredere. Ei ne cer de fapt să punem mai multe obstacole între români și bulgari. Din punctul meu de vedere, acest lucru este total inacceptabil.
La ce să ne așteptăm în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen prin frontierele terestre?
Care sunt șansele ca Bulgaria și România să adere la spațiul Schengen?
Este foarte greu de spus, deoarece, din nou, este legat de cinci criterii noi. Croaților nu li s-a cerut așa ceva. Așadar, acest lucru este total incorect. Este o discriminare.
Dar să presupunem că acest lucru este în mâinile noastre și că nu este un criteriu pe care să nu-l putem îndeplini. Deci nu este imposibil. Dar mă îngrijorează mai mult cel de-al șaselea criteriu, care spune: „Bine, dacă îndepliniți cele cinci criterii, atunci puteți adera dacă migrația scade substanțial în Austria”. Dar acest lucru nu este în mâinile noastre.
Ce putem face pentru a reduce migrația în Austria? Ce putem face dacă aceștia nu vor să-și protejeze țara și dacă nu există o protecție bună în altă parte?
De exemplu, așa cum am spus, în Slovenia, Croația, Italia, Ungaria sau Serbia. Acest lucru nu este în mâinile noastre. Este ceva ce nu se află sub controlul nostru. Și de aceea este total incorect.
Și, ca să fiu sincer, mă așteptam la mai mult din partea Comisiei Europene. Mă așteptam să acționeze ca gardieni ai principiilor UE. Ei sunt gardienii tratatului UE. Și mă așteptam ca ei să fie mai activi în sancționarea oricărei abateri de la regulile, tratatele, standardele UE.
Procesele împotriva Austriei la Curtea Europeană de Justiție privind Schengen
În 2023, ONG-ul dvs. a atacat Austria la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg pentru lipsa de solidaritate a Vienei, pentru presupusul abuz de bună-credință și de principiul solidarității în UE și pentru că nu a acceptat Bulgaria și România în Schengen. Care este situația acestei proceduri judiciare în acest moment? Unde ați ajuns?
Avem două acțiuni în instanță. O acțiune este legată de impactul asupra mediului, deoarece camioanele care așteaptă la granița dintre Grecia și Bulgaria, dintre Bulgaria și România și dintre România și Ungaria, au produs poluare. Acestea au generat emisii de CO2. Deci aceasta este acțiunea pe care o avem în instanța UE în primul proces și suntem în al doilea proces cu privire la decizia luată la 8 decembrie 2022. Și aștept cu nerăbdare să văd rezultatul.
Acțiunile noastre nu sunt doar pentru România, Bulgaria, ci și pentru întreaga UE. UE nu poate supraviețui cu comportamente precum cel manifestat de liderii austrieci în legătură cu aderarea României și Bulgariei.
Nu poți fi abuziv. Nu puteți acționa în mod discriminatoriu. Așadar, este dreptul nostru să facem parte din zona Schengen. Am pierdut bani pentru că nu facem parte din zona Schengen. Pierdem undeva între 0,8 și 2% din PIB-ul nostru pe an. Și grecii pierd, de asemenea, bani.
Așadar, nu sunt afectate doar România și Bulgaria. Sunt afectați și grecii. Pentru că ei fac parte, în teorie, din zona Schengen doar cu frontierele terestre. În realitate, ei pot face parte din Schengen terestru doar dacă Bulgaria și România aderă.
Deci aceasta este situația, iar acțiunea noastră, așa cum am spus, este pro-europeană. Am încercat să apărăm Europa. Am încercat să distrugem vetourile abuzive care ar putea fi atât de dăunătoare pentru viitorul marii noastre Uniuni.
Criticile la adresa acordului sunt legitime sau sunt mai degrabă propagandă rusă?
Bine, în cele din urmă, există unele afirmații conform cărora dacă cineva este sceptic în legătură cu acest acord, poate că… promovează propaganda rusă. Ce părere aveți despre asta? Este legitim să criticăm actualul acord?
Propaganda rusă este foarte prezentă în țările noastre. Este un fapt. Nu am nicio îndoială în această privință.
Dar nici acum nu am devenit nebuni. Adică, este dreptul nostru ca cetățeni să comentăm. Toată lumea are dreptul să comenteze. Eu fac comentariile noastre cu sufletul meu și nu pot spune că albul este negru și negrul este alb. Pentru mine adevărul contează.
Foto: Răzvan Nicolescu (sursă: Răzvan Nicolescu, Financial Intelligence)
Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!
About The Author
