Răzvan Nicolescu:‌ România, Bulgaria, Grecia și Comisia Europeană trebuie să discute coordonat cu Austria pentru aderarea Bulgariei și României la Schengen

ONG-ul fondat de Răzvan Nicolescu a dat în judecată la Curtea Europeană din Luxemburg Austria pentru daunele care românii suportă din cauza neapartenenței sale la Schengen

Vladimir Mitev, Podul Prieteniei, 15 decembrie 2023

Răzvan Nicolescu este fost ministru român al energiei și actual președinte al Asociației pentru Energie Curată și Schimbări Climatice. ONG-ul pe care l-a fondat este autorul unei petiții prin care se cere admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, ale cărei teze au fost susținute de peste 80% dintre eurodeputați pe 12 iulie 2023.

Podul Prieteniei a stat de vorbă cu Răzvan Nicplescu la Sofia, în cadrul unui eveniment privind cooperarea regională între România, Bulgaria și Grecia în lupta împotriva schimbărilor climatice și a tranziției verzi, organizat de Consiliul European pentru Relații Externe – Sofia. Răzvan Nicolescu este membru în Consiliul acestui important think thank european.

Domnule Nicolescu, cum trebuie țările noastre să reacționeze la propunerea austriacă de ”soluționare” a problemei cu aderarea lor la Schengen?

Mi aș dori să văd o coordonare mai bună între România și Bulgaria. Din punctul meu de vedere, la această coordonare ar trebui să participe și Grecia și Comisia Europeană. Grecia are interese tot atât de mari ca și România și Bulgaria ca cele două țări să devină membre ale spațiului Schengen și cu frontierele terestre. Practic, aderarea Greciei la Uniunea Europeană cu frontierele terestre nu s-a produs încă, ei fiind o insula din punct de vedere al granitelor terestre. Prin aderarea Bulgariei și României, practic aderă și ei.

Mi se pare ca tarile interesate mai mult se coordoneaza prin presă. Se pare că nu am învățat prea mult din experiența de anul trecut. Neavand o calitate oficiala nu am acces la discutiile oficiale insa din punctul meu de vedere, coordonarea nu trebuie facuta prin presa.

In plus, ce este de facut? Mergem pe o decizie comună, ne sprijinim sau ne recunoaștem dreptul fiecăruia de a merge cum dorește și a face ce dori. Avem bază legală pentru o abordarea separata pentru ca art. 4 (2) al tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE vorbește de două decizii. Toate lucrurile si abordarile acestea trebuie agreate si coordinate. Repet: mi se pare că improvizăm. Trebuie sa decidem daca “aerian” e mai bine decat “nimic” sau cat de departe mergem pentru ca sa ni se recunoasca drepturile pe care le avem integral. Pare, in ultimul timp, ca politica europeana a devenit un loc al santajului in care drepturi pe care le avem de 12 ani nu sunt recunoscute.

E o realitate. Ce facem acum? Ne apucăm să mai negociem o dată aderarea noastra la UE. Noi, politic, când am aderat la UE, am aderat și la spațiul Schengen. Nu am intrat în spațiul Schengen în aceeași zi, când am aderat la UE, pentru că trebuia să îndeplinim niște criterii legate de funcționarea spațiului Schengen. Nu a fost trecut un termen clar pentru ca nu stia nimeni cand vom fi in state sa indeplinim acele criterii. Practic ceea ce se negocieaza este o ieșire onorabilă dintr-o situație ridicolă a unor politicieni austrieci. Asta negociem, că altceva s-a negociat când am intrat : cand respectam criteriile tehnice, intram in Schengen.

Uitându-mă, pe de altă parte, la condițiile acestea impuse de acești politicieni austrieci. Eu nu văd ceva care să ne sperie acolo. Ei spun – ”Respectați protocolul de la Dublin”. Păi trebuie să îl respectăm. Nu trebuie să ne spună ei să il respectăm, Nu au calitatea morala sa ne spuna acest lucru pentru ca trebuie respecte ei protocolul de la Dublin. In decembrie 2022 Comisia a început procedură de infringement, că nu respectă ei protocolul de la Dublin. Apoi să întărim frontierele cu polițiști Frontex. Care este problema? Foarte bine să vină polițiști Frontex să ne păzească frontierele. Eu ca cetățean român sau ca cetățean bulgar, nu aș fi îngrijorat de așa ceva. Foarte bine, mai mulți polițiști europeni să ne păzească frontierele externe, mai multa siguranta pentru noi.

Se cere și mai puternică verificare la graniță româno bulgara

Sunt granițe interne aici. Sigur, teoretic poate să fie implementat un sistem dedicat, dar nu văd de ce. Mi se pare o risipă de resurse aici. Adică asta trebuie explicat. Verificarea pe granița dintre Grecia și Bulgaria, pe granița dintre Bulgaria și România, pe granița dintre România și Ungaria, înseamnă o risipă de resurse. Noi trebuie să ne protejăm granițele cu probleme, nu să ne batem joc de resurse. Adică de ce să țin sute de polițiști pe granița cu Bulgaria sau pe granița cu Ungaria, când Bulgaria trebuie să și trimită polițiștii pe granița cu Turcia, să întărească protecția la granița cu Turcia, împreună cu polițiști Frontex. Românii să-și trimită polițiștii de pe granița cu Bulgaria și Ungaria să întărească bucățica de frontieră pe care o au expusă expusă migrației ilegale, și anume bucățica de porțiune care nu e acoperită de Dunăre la granița cu Serbia. Ca europeni trebuie sa avem incredere unii in altii.

Ce anume pot face românii și bulgarii dacă coordonează incluziv cu Grecia? În ce poate consta o acțiune comună?

Avem 50.000 de tone de emisii de CO2 pe an. Ce facem cu acest impact climatic? Multi transportatorii transportă, culmea, fructe și legume din Grecia în Austria. Ca o paranteza, cetatenii austriecii trebuie să mănânce fructe si legume mai vechi din cauza ipocriziei si populismului propriilor politicieni. Revenind la mediu, cum facem ca tratatele să fie respectate? Și din acest motiv trebuie și Comisia Europeană adusa alături de noi, pentru că ea este gardianul respectării tratatelor. Romania, Bulgaria, Grecia si Comisia Europeana trebuie sa ceara respectarea tratatelor sau sa inceapa proces la CJUE impreuna, daca acestea continua sa fie inculcate.

Dumneavoastră ați fost autorul și ați sprijinit o petiție care a pus presiune, devenind și un document al Parlamentului European.

Noi nu vrem să punem presiune pe nimeni. Noi avem niște drepturi care ne trebuie recunoscute și nu suntem dispuși să ne facem că nu cunoaștem că avem aceste drepturi. Parlamentul a adoptat o rezoluție cu o largă majoritate. Parlamentarii, europarlamentarii și din România și din Bulgaria au sprijinit. Noi am vorbit și despre situația din Bulgaria ca asa ni s-a parut corect. În acea rezoluție și noi nu cerem decât un singur lucru foarte simplu : noi iubim Uniunea Europeană și vrem ca tratatele Uniunii Europene să fie respectate. Demersul nostru este un demers profund proeuropean. Noi apărăm fundamentele Uniunii Europene și vom face tot ce depinde de noi, inclusiv suntem cu procese la Curtea Europeană de Justiție pentru a apăra Uniunea Europeană.

Deci, ce urmează după ce Parlamentul European a adoptat această rezoluție? Faceți noi activități sau se întâmplă anumite mișcare pe acest subiect?

Avem deja mai multe acțiuni. La Curtea Europeană de Justiție și la Tribunalul Uniunii Europene. Sigur că pentru un ONG e mai greu de câștigat procese la Curtea Europeană de Justiție decât pentru state sau un grup de state. Dar noi vom merge până la capăt. Pregătim si o campanie de informare în Austria, pentru că eu am sentimentul că cetățenii austrieci nu știu care are este situația reală. Adică sunt mintiti si manipulati de proprii politicieni.

În ce măsură căutați bulgari care să se alăture inițiativelor acestea?

Am avut cetateni bulgari care au susținut petiția noastră din Parlamentul European Și acest lucru nu poate decât să mă bucure și mi aș dori o colaborare cât mai strânsă și sinceră. Este foarte important în tot acest demers, noi între noi, să fim sinceri și să ne ajutăm. Și să reușim să deblocăm această situație. Nu mă interesează dacă intră Bulgaria înainte, România după, România înainte sau amandoua imediat asa cum ar fi firesc.

În sfârșit, transportatorii din Bulgaria și România au ieșit cu aceasta idee de mini-Schenghen acum un an. Cum priviți această idee în contextul actual după aceste propunerii ale Austriei?

Sunt un activist într-o organizație neguvernamentală și un comentator. Nu am niciun rol decizional. Sunt curios din punct de vedere juridic să văd cum va fi scrisă, că nu poți să fii și în Schengen si in afara si uscat si ud si negru si alb.

Daca intram doar cu granitele aeriene, cele trei tari ar trebui sa isi elimine imediat granitele terestre dintre el. Sunt niste granițe interne ale UE. Nicăieri în Uniunea Europeană nu e un angajament pe granițe interne, sunt angajamente numai pe granițele externe, deci nu putem să facem ce vrem noi pe granițele externe, dar pe granițele interne ale Uniunii putem să facem ce vrem. Nu exista obstacol juridic pentru nimeni. Apoi, vom vedea daca lui Orban Viktor ii va pasa din maghiarii din Romania mai mult decat de maghiarii din Ucraina de care isi bate joc.

Foto: Răzvan Nicolescu (sursă: YouTube)

Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!

About The Author

Donate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: