Rețeta fraudelor transfrontaliere cu forță de muncă din Asia

Abandonați în Ilfov și fără loc de muncă, după ce au plătit mii de euro ca să vină în România.

De Diana Meseșan, Andrada Lăutaru, Radu Stoichiță, Muna Kunwar, Roma Gavrilă (ilustrație), Libertatea, 26 iulie 2023, 06:55 

Libertatea a reconstituit povestea mai multor muncitori nepalezi care au plătit mii de euro ca să vină să lucreze legal în România, dar s-au trezit fără locuri de muncă, victime ale unei rețele de intermediari ce recrutează și înșală oameni, inclusiv dintre cunoscuți. Situația lor oglindește abuzurile prin care treceau românii care mergeau să lucreze în Vest acum 20 de ani. În primul episod arătăm care sunt actorii implicați în fraudă. O documentare Libertatea pe parcursul mai multor luni, în București și Ilfov, dar și în Kathmandu, Nepal. 

În dimineața zilei de 25 iunie 2022, Bhima*, un bărbat de 39 de ani, se urcă într-un avion Turkish Airlines, în aeroportul din Kathmandu, capitala Nepalului. Destinația finală: Otopeni, România. Bărbatul din vestul Nepalului are pe frunte o Tika, un semn rotund, făcut din pulbere roșie amestecată cu apă și orez sau din turmeric uscat, care se aplică în timpul ceremoniilor religioase, dar și când începi o muncă nouă. În hinduism, acesta este un simbol al norocului. Dar norocul nu va fi prea mult de partea lui, în România. Își face un selfie amintire, pe care o să-l posteze pe Facebook a doua zi. 

În aceeași aeronavă se urcă și Prema*, în vârstă de aproape 24 de ani, și el cu o Tika pe frunte. Își face un selfie, fotografiază norii în timpul zborului, apoi postează totul pe TikTok. A studiat „Administrarea Afacerilor”, dar a decis să-și încheie studiile și să vină la muncă în România. „Pentru că nu aveam bani.” Documente legale, în aparență Cei doi bărbați sunt parte dintr-un grup de aproximativ 8 persoane care urmează să lucreze în România timp de doi ani, până în vara lui 2024. Documentele tuturor sunt făcute prin aceeași agenție de recrutare din Nepal, pentru a munci la aceeași firmă din România. Totul e legal, cel puțin așa arată actele lor. Își pot verifica autorizațiile de muncă în străinătate emise de guvernul nepalez direct pe site-ul Ministerului Muncii din Nepal. 

Angajatorul trecut în acte e o firmă din România: Workpower SRL Rămân fără loc de muncă după câteva săptămâni în România În jur de ora 9 seara, după mai mult de 12 ore pe drum, muncitorii nepalezi ajung în Aeroportul Henri Coandă. Îi preia un șofer de la firma de construcții. „Am fost încântați să venim aici”, relatează Prema. Încântați, chiar dacă lucrurile nu sunt prea clare pentru ei. Aveau mai multe documente cu informații contradictorii: contracte de muncă cu o firmă numită Workpower SRL autorizații de muncă emise de guvernul nepalez unde Workpower SRL figurează ca angajatorul lor oficial și avize de angajare și alte contracte de la o firmă de construcții HP Construction & Engineering SRL. 

Poze amintire din zborul spre România

Ultimele sunt doar în română, deci nu înțeleg conținutul. Dar lipsa logicii din documente este compensată de cuvântul agentului de recrutare care s-a ocupat, contra cost, de venirea lor. Agent care este prieten sau chiar rudă cu unii dintre ei. Câteva săptămâni mai târziu, muncitorii nepalezi se trezesc fără loc de muncă, fără bani și fără sprijin, înghesuiți într-o casă din Ghermănești, Ilfov. Li se oferă un domeniu de muncă diferit de cel promis în Nepal. Știau că vin să lucreze într-un atelier de mașini sau într-un hotel, dar au ajuns în construcții, între saci de ciment. Fără experiență, o astfel de muncă îi depășește. Așa că nu mai sunt luați la lucru. Mai mult, șeful lor, de la altă firmă decât cea indicată de documentele oficiale din Nepal, nu le mai răspunde la mesaje. „Vrem doar să lucrăm”, spun ei. Ulterior, un alt grup de 10-11 nepalezi sosește la aceeași firmă. Nici ei nu au experiență în construcții. 

Unul dintre muncitori îi cere ajutor angajatorului său care însă nu îi mai răspunde. Ceea ce părea legal și sigur se dovedește o poveste încâlcită cu suspiciuni și acuzații de fraudă transfrontalieră. Mai multe persoane susțin că le-au fost falsificate CV-uri, contracte de muncă, semnături și ștampile, că au fost mințite și înșelate, arată documentarea Libertatea de pe parcursul mai multor luni, în București și Ilfov, cât și în Kathmandu. Cum se fac bani pe seama migranților Profitând de disperarea oamenilor de a obține un loc de muncă în Europa și de dorința angajatorilor de a-și asigura forță de muncă ieftină din spațiul extraeuropean, rețele criminale transfrontaliere înșală deopotrivă angajați din Asia și angajatori din țări europene. Le iau banii, apoi dispar. Îi trimit pe muncitori la mii de kilometri depărtare de casă, la joburi care nu există sau pentru care nu sunt calificați. E o rețetă care a înflorit în ultimii ani și care pare scăpată din controlul autorităților, tocmai din cauza caracterului ei transnațional. 

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România a atras atenția asupra fenomenului. Unii dintre acești intermediari sunt agenții de recrutare înregistrate oficial, alții sunt „middlemen” ce intermediază fără să aibă nicio calitate oficială, ci doar câteva contacte, multă ambiție și nicio opreliște morală. Angajatorii români plătesc câteva sute de euro ca să „importe” un muncitor din Asia. Dar grosul banilor e în Asia. Muncitorii dornici să vină în Europa le plătesc acestor intermediari mii de euro de persoană, bani luați ca împrumut din bănci. 

Libertatea a obținut extrase bancare care dovedesc aceste plăți de mii de euro către diferiți agenți, cu scopul de a obține un loc de muncă în România. În decursul a cinci ani, între 2017 și 2022, numărul de avize de angajare emise de România pentru cetățeni nepalezi, în baza cererilor depuse de firme de aici, s-a mărit de 100 de ori, de la 184 în 2017 la 18.658 în 2022, conform datelor trimise de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) la solicitarea ziarului. Numărul total de avize de angajare pentru muncitori străini a crescut de 22 de ori, de la 4.921 în 2017 la 108.913 în 2022. 

Avize de muncă pentru cetăteni din Nepal (în 2023 până la 19 aprilie 2023)

Un antreprenor german caută nepalezi pentru firma din România Povestea începe în România cu un antreprenor german, stabilit în județul Ilfov, și cu o criză a forței de muncă în construcții. Heiko Pabst este administratorul firmei HP Construction & Engineering SRL, înființată în 2014. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de 435.786 de lei și o pierdere de 173.041 de lei, conform portalului Termene.ro. Obiectul său de activitate este „Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale”. În 2021, pentru că nu a mai găsit muncitori români care să lucreze la firma lui de construcții, Pabst a decis să angajeze forță de muncă din Asia, povestește el, într-un dialog cu reporterii Libertatea. Spune că a dat un anunț, iar la scurt timp l-a căutat un bărbat nepalez pe nume Pravesh Shah, angajat la o agenție de recrutare din București, deținută de un nepalez. Shah i-a promis că îi aduce muncitori calificați din Nepal. Pentru asta, Pabst i-a plătit câteva sute de euro pentru fiecare muncitor, relatează antreprenorul. 

Mai departe, Shah i-a trimis CV-urile a 100 de oameni, iar el a selectat 30, povestește omul de afaceri. În noiembrie 2021, firma lui a depus documentele la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) ca să obțină avizele de angajare pentru muncitori. 

Unul dintre avizele obținute de firma de construcții pentru a-i aduce în țară pe muncitorii nepalezi Pabst spune că a călătorit apoi în Nepal, de trei ori, ca să îi întâlnească și să îi testeze pe viitorii angajați, dar că nu a reușit să îi vadă nici măcar o dată. De fiecare dată, agentul îi invoca alte scuze: Covidul, sărbători, „oamenii nu sunt din Kathmandu”. CV-uri falsificate În cele din urmă, „7-8 persoane” au sosit, într-o primă tură, în România pentru a lucra la firma lui, continuă Pabst. Alți câțiva muncitori au mai sosit în următoarele săptămâni. În total, 18-19, spune el. Dintre aceștia, doi ar fi fugit din țară după o săptămână, iar cei mai mulți nu aveau experiență în construcții, contrar a ceea ce promiteau CV-urile lor, primite de la Pravesh Shah. 

„Au rămas 17, iar din 17 sunt 3-4 folosibili pe construcții”, spune antreprenorul. Erau foarte slabi. „Noi avem un om pe construcții care are 40-42 de kile, iar un sac de ciment are 50 kg. Ce facem cu el?”, se întreabă Heiko Pabst. „Noi l-am întrebat dacă este instalator și a spus că el nu știe instalație, nu este instalator. Eu am CV-ul în față și sunteți instalator. Și domnul a spus – nu, el a mai lucrat 3-4 luni la un hotel, a fost portar. Atât. Și de ce scrie aici în CV? «Eu nu am făcut CV, asta a făcut domnul Shah»”, povestește Heiko Pabst, în limba română, dialogul purtat cu unul dintre muncitorii nepalezi. „Toate false”, adaugă el despre CV-urile primite. Acesta dorea muncitori calificați pentru firma lui, însă a făcut documentația pentru muncitori necalificați. 

Susține că a fost sfătuit de agenția de recrutare să le facă așa, pentru că ar fi mult mai complicat de obținut avize de muncă pentru muncitori calificați și ar fi durat și mai mult procesul de recrutare. Agentul dispare La câteva luni după ce muncitorii nepalezi au ajuns în România, „agentul” Pravesh Shah a devenit de negăsit. Și pentru muncitori, și pentru antreprenorul german. Ultimele mesaje trimise de el pe WhatsApp muncitorilor sunt din 4 și 5 ianuarie. Le spune să nu se îngrijoreze și că va fi mereu de partea lor. Apoi nu le mai răspunde deloc. Nu era prima lui „dispariție”. 


Pe 4 ianuarie 2023 agentul îi asigura că vă fi mereu alături de ei.
Ultimele mesaje trimise de muncitori nu mai ajung la agent, numărul lui nu mai este funcțional

Pravesh Shah fugise, cu un an în urmă, cu baza de date de clienți a firmei de recrutare din România unde era angajat, povestește Heiko Pabst. A aflat informația chiar de la reprezentanții firmei respective, care au și făcut o plângere penală. Plângerea Proprietarul agenției de recrutare a făcut o plângere penală la Secția 14 Poliție din București, „pentru trădare, uz de date personale și furt”, împotriva lui Pravesh Shah, cu care lucrase câteva luni, și a altui colaborator nepalez, pe data de 14 ianuarie 2022. 

Într-un dialog cu Libertatea, omul de afaceri nepalez, care a acceptat să vorbească sub protecția anonimatului, a povestit că cei doi i-au furat două laptopuri și două telefoane, precum și baza de date cu toți clienții săi. Mai departe, aceștia au folosit numele firmei pentru a aduce muncitori din Nepal pentru cel puțin trei angajatori români, adaugă el. Ulterior, cei doi „au venit de mai multe ori la mine, au plâns, și-au cerut scuze, au zis că au făcut o greșeală și că au familii”, povestește proprietarul agenției. Spune că și-a retras plângerea o lună mai târziu. De atunci, nu mai știe nimic despre Pravesh Shah. Dosarul a ajuns la DIICOT, dar instituția a clasat cauza „sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de acces ilegal la un sistem informatic, alterarea integrității datelor informatice și transferul neautorizat de date informatice”, a precizat DIICOT pentru Libertatea. Pentru infracțiunea de furt, dosarul a fost întors la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. Povestea „agentului” fugar care, din muncitor nepalez, a ajuns intermediar în România Născut în 1984, în Banke, un district din vestul Nepalului, Pravesh Shah ajunge prima dată în România în 2019 pentru un post de chelner, arată documente de pe site-ul Guvernului nepalez. Apare și într-un reportaj video din iunie 2019 despre muncitorii din Nepal ajunși în România. „Contractul nostru este pentru 2 ani, dar cred că voi sta între 5 și 10 ani aici, pentru că îmi place aici, pentru că vreau să îmi fac viitorul mai strălucitor!”, declara el. 

Pravesh Shah, într-un reportaj video din iunie 2019

Lucrează câteva luni la un lanț de restaurante și, deși are experiență ca chelner, e dat afară pentru că devine un fel de lider de sindicat și naște „zâzanie”. „Era foarte bun. Lucrase în Emiratele Arabe. Era și mai deștept decât ceilalți (nepalezi, n.r.). Problema e că a născut o revoltă în rândul angajaților, i-a făcut să protesteze față de una dintre condițiile de muncă agreate de ei”, povestește pentru Libertatea directorul de resurse umane (HR) de la firma respectivă. Acesta a dorit să rămână anonim. La un moment dat, Shah se reorientează spre un domeniu mai profitabil: ajunge să intermedieze forță de muncă din Asia în România. Caută angajatori români care vor muncitori din Nepal. Îi scrie și directorului de Resurse Umane de la lanțul de restaurante unde lucrase, ca să îi facă o ofertă, dar acesta îl refuză. În aceeași perioadă, Pravesh Shah îl caută și pe antreprenorul german din Ilfov, care îi acceptă oferta. „El a venit cu CV-urile oamenilor și a spus să facem recrutare direct din Nepal”, povestește Heiko Pabst. Un alt nepalez devine intermediar Pravesh Shah nu a acționat singur. Unul dintre colaboratorii lui este un alt nepalez ajuns în România acum câțiva ani, Yuvaraj Upadhayay. Există și fotografii cu cei doi împreună. 

Yuvaraj Upadhayay este tot din vestul Nepalului, ca și Pravesh Shah. Shah era responsabil să caute firmele în România (dar nu exclusiv, a recrutat și muncitori), iar Upadhayay căuta forța de muncă în Nepal. Recruta chiar și dintre propriile rude sau dintre cunoscuți. „Cei doi au lucrat 2-3 ani în România, apoi s-au dus în Nepal, unde găsesc oameni și îi trimit în România. Au contacte directe cu companii din România, compania trimite avize de muncă, ei contactează o agenție din Nepal, care face toate documentele, apoi îi trimit pe muncitori în România”, descrie Teka*, unul dintre muncitori, schema celor doi. Acesta a făcut parte din grupul de nepalezi care a ajuns în România, pe 25 iunie, anul trecut. Soția lui e rudă cu Upadhayay. 

Yuvarah Upadhayay (stânga) și Pravesh Shah (dreapta)

Traseul banilor 

Cei doi agenți – Pravesh Shah și Yuvarah Upadhayay – au perceput taxe de mii de euro de la muncitorii pe care i-au trimis în România. Astfel de agenți locali au foarte mare succes. Oamenii au mai multă încredere în ei decât în agențiile oficiale de recrutare, pentru că sunt din comunitatea lor. În 2018, guvernul nepalez a interzis sistemul de agenți locali, dar încă există o mulțime de astfel de agenți activi. Aceștia operează acum la negru, iar guvernul nu reușește să îi controleze. Am obținut extrase bancare cu plăți făcute lor de către trei muncitori din grupul venit în România, în vara lui 2022. Doi dintre ei au făcut plățile pe numele lui Yuvaraj Upadhayay sau al soției lui, iar unul a făcut plățile către soția lui Pravesh Shah. Teka*, unul dintre muncitori, a plătit, în total, 520.000 de rupii nepaleze, adică aproximativ 3.600 de euro, către agentul informal Yuvaraj Upadhayay și către soția lui, arată documente bancare. Banii au fost obținuți printr-un împrumut bancar, povestește Teka. Plățile s-au făcut în patru tranșe, pe durata a opt luni. Pe unul dintre cecuri este trecut și motivul plății: „plecare în afară”. 

Plățile s-au făcut în patru tranșe, pe durata a opt luni. Și Prema, un alt muncitor, i-a plătit lui Upadhayay peste 500.000 de rupii (peste 3.300 de euro) ca să ajungă aici, relatează el, arătându-ne fotografii ale documentelor bancare pentru o parte dintre plățile făcute. Și el este rudă îndepărtată cu agentul, iar banii au fost împrumutați de la bancă, cu ipotecă. A pus gir casa în care locuiește toată familia lui, „fratele meu, soția fratelui meu, soția mea, mama și tata”. „Agenții” care profită de naivitatea nepalezilor Drumul unui muncitor spre România ar costa, de fapt o sumă modică, de câteva mii de rupii pentru plata vizei de lucru (câteva zeci de euro), dar agențiile de recrutare profită de necunoașterea mecanismelor legale, cerându-le celor care vor să muncească în afară mult mai mulți bani, explică Hari Krishna Neupane, activist nepalez pentru dreptul lucrătorilor migranți stabilit în Kathmandu. De multe ori, aceștia nu se pot împrumuta direct de la bănci, așa că apelează la diverse companii care le pot cere dobânzi de până la 30% sau chiar mai mult, adaugă acesta. 

În Nepal, salariul minim este de 15.000 de rupii nepaleze pe lună, aproximativ 525 de lei. Peste 70% din populație lucrează în economia informală, iar pentru aceștia nu este o garanție dacă ajung să primească și acel salariu minim. De asemenea, mai mult de 80% din populație se bazează pe agricultură de subzistență. O parte dintre ei nu realizează niciun fel de venit și depind în totalitate de copiii care pleacă la muncă fie în centrele urbane mari, cum ar fi Kathmandu sau Pokhara, sau emigrează din țară, pentru a-i susține financiar. Am încercat să îi contactăm pe cei doi agenți în repetate rânduri, atât telefonic, cât și pe WhatsApp și pe rețelele sociale, dar nu au răspuns. Agenția nepaleză implicată în schemă Cei doi agenți „independenți” au colaborat cu o agenție din Nepal, licențiată de stat: Reaz & Farah Employment Services Pvt Ltd. Aceasta s-a ocupat de actele muncitorilor. Este deținută de Pradeep Shrestha, Upendra Shrestha și Mitra Dev Ghimire, arată datele Departamentului de Angajări în Străinătate (DOFE), din cadrul Ministerului Muncii din Nepal. Sediul agenției este în Kathmandu. 

Sediul agenției de recrutare din Nepal. Foto: Muna Kunwar

În Nepal sunt înregistrate 1.540 de agenții de recrutare, conform DOFE. Dintre acestea, 920 sunt active, 220 sunt blocate, altele sunt suspendate sau în faze de presuspendare. Agențiile sunt private, dar pentru a funcționa trebuie să fie licențiate de către Ministerul Muncii din Nepal. Licențele se acordă pentru un an. Dacă trimit muncitori în străinătate prin prezentarea unor documente false, licența este revocată. Reaz & Farah Employment Services Pvt Ltd figurează drept activă. Agenția din România al cărei nume apare în actele oficiale din Nepal acuză fraudă În actele muncitorilor mai apare o firmă românească, Workpower SRL, cu o cifră de afaceri de 4.798.240 de lei în 2022, mai mare cu 503% față de anul anterior, și cu un profit de 610.931 de lei în 2022. Workpower SRL este deținută de către doi cetățeni din Pitești și Argeș, de 73, respectiv 83 de ani. De firmă se ocupă propriu-zis Alexandru Ioniță-Leancă. Numărul lui de telefon apare pe contractele-tip ale muncitorilor nepalezi. Acesta este fost avocat în cadrul Baroului Argeș, condamnat în 2011 la pedeapsa de 1 an şi 4 luni de închisoare în regim detenţie pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri. 

Între cele două agenții de recrutare din Nepal și din România (Reaz and Farah Employment Services Pvt Ltd și Workpower SRL) a existat, într-adevăr, o relație de colaborare. Pe 19 noiembrie 2021, Workpower SRL a trimis o „scrisoare de cerere de recrutare” (demand letter for recruitment) către agenția nepaleză, în care specifica numărul de muncitori doriți. Contractele urmau să fie valabile timp de 2 ani, iar orele de lucru: 8 ore pe zi, 6 zile pe săptămână. 

Cererea trimisă de agenția din România către cea din Nepal
Reaz and Farah Employment Services Pvt Ltd a postat un anunț cu locuri de muncă la Workpower SRL

Contactat de ziar, Alexandru Ioniță-Leancă susține că agenția nepaleză Reaz and Farah Employment Services Pvt Ltd s-a folosit, în mod abuziv, de contractul pe care îl avea cu Workpower SRL, ca să le obțină avize de muncă și să plaseze oameni la HP Construction & Engineering SRL. Spune că Workpower SRL nu a avut nicio formă de colaborare cu firma respectivă de construcții. Modele de contract de muncă ale muncitorilor cu Workpower SRL sunt false, acuză românul. Spune că a aflat de „situația falsă” după ce l-au contactat chiar muncitorii nepalezi rămași fără loc de muncă, care încercau să obțină sprijin sau măcar niște răspunsuri de la cineva. Agenția i-a recunoscut situația, iar el a întrerupt ulterior colaborarea cu Reaz and Farah Employment Services Pvt Ltd, susține Ioniță-Leancă. Precizează că nu a depus nicio plângere la poliție. 

Contactată de Libertatea, agenția Reaz and Farah Employment Services Pvt Ltd nu a comentat cu privire la acuzațiile lansate de reprezentantul Workpower SRL, că ar fi folosit contractele cu antetul firmei lor în mod abuziv. A recunoscut doar că a obținut avizele de la guvernul nepalez pentru șase muncitori intermediați de Yuvaraj Upadhayay, pentru ca aceștia să vină în România, dar a spus că Upadhayay nu este angajatul lor direct. Și firma de construcții acuză fraudă La sosirea în România, muncitorii nepalezi aveau la ei și niște contracte încheiate cu HP Construction & Engineering SRL, pe care apare o semnătură a lui Heiko Pabst, administratorul firmei, precum și o ștampilă a firmei. Toate documentele pe care le aveau cu ei sunt primite de la cei doi agenți cu care au interacționat: Yuvaraj Upadhayay și Pravesh Shah. Nu au fost niciodată la niciun sediu al unei firme, au semnat niște documente într-o cameră de hotel din Kathmandu, înainte de a zbura spre România, povestesc muncitorii. 

Confruntat cu aceste contracte, Pabst a spus că nu este semnătura lui și nici ștampila firmei. Cineva ar fi falsificat și acele contracte, susține el. Precizează că nu a depus plângere la poliție, ci doar o sesizare la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Am cerut detalii la IGI despre această sesizare, dar instituția a răspuns că informațiile cerute nu sunt date publice. IGI, Inspecția Muncii și Poliția Română nu dețin date despre posibile fraude Inspecția Muncii, din subordinea Ministerului Muncii, nu are date despre câte petiții/plângeri/sesizări au fost făcute de către cetățeni din spațiul non-UE care muncesc sau au muncit în România, în perioada 2020-2023. Inspectoratului General pentru Imigrări, din subordinea MAI, ne-a transmis că nu deține „date statistice cu privire la numărul plângerilor / sesizărilor, cu caracter penal, în legătură cu activități ce vizează domeniul recrutării forţei de muncă, redirecționate organelor de urmărire penală”. Instituția mai precizează că nu are competențe nici cu privire la relațiile contractuale dintre angajatorii din România și agențiile de recrutare din Asia. Am întrebat și Poliția Română câte plângeri au fost făcute de către cetățeni din Nepal care muncesc sau au muncit în România, în perioada 2020-2023. Instituția ne-a spus că nu deține datele în forma solicitată de noi și că legea nu impune nici unei instituții să prelucreze informațiile deținute pentru a furniza celor interesați un fel de statistici „a la carte”. Poliția Română a citat o decizie a Curții de Apel din 2009, care spune că o astfel de activitate ar fi mult prea „împovărătoare” pentru instituție. 

*** Cum a arătat viața grupului de muncitori nepalezi în primul an de când au ajuns în România, în următorul episod al investigației din Libertatea. 

*Numele muncitorilor au fost schimbate pentru a le proteja identitatea.

Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram!

About The Author

Donate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat: