Dominanții nu mai respectă nicio limită: dezastru ecologic, războaie, genociduri, finanțe dezlănțuite, inegalități în creștere, abandonarea autorităților publice, atacuri asupra Căștilor Albastre…

Omenirea este supusă unor teste existențiale, care pot duce la emanciparea ei 

Riccardo Petrella, Pressenza, 16 octombrie 2024

Podul Persan al Prieteniei, 18 octombrie 2024

Riccardo Petrella este fondatorul organizației societății civile globale Agora a locuitorilor Pământului, care promovează ideea că umanitatea ar trebui să fie subiectul relațiilor internaționale

Unde ești, umanitate? Atacurile israeliene asupra Căștilor Albastre care se interpun între teritoriile ocupate de Israel și Liban constituie negarea disprețuitoare, prin forță militară, a autorității și a existenței înseși a ONU, principala organizație politico-instituțională a comunității internaționale.

Este pentru prima dată în istoria ONU. Inacceptabil. Condamnarea clară, puternică și nenegociabilă care trebuie pronunțată de ONU nu trebuie amânată. Ea trebuie să fie în numele Umanității și să asigure că inacceptabilul nu se mai poate întâmpla în viitor. Pentru că nu mai este „doar” o nerespectare a dreptului internațional (ONU, Curtea Internațională de Justiție, Curtea Penală Internațională etc.) și, prin urmare, o negare violentă a existenței comunității internaționale. Este acum negarea umanității înseși, batjocorită, călcată în picioare, sacrificată pe altarul obiectivelor de dominație și de jefuire a vieții popoarelor și a naturii, sub alibiul nebun și pervers al asigurării propriei securități.

Limitele inacceptabilului au fost înlăturate

Acțiunile fanaticilor dogmatici din fruntea statului Israel nu sunt singurele forme de transgresiune a limitelor (unii folosesc conceptul de „frontiere” pentru a exprima aceeași idee) care marchează lumea în acest al treilea deceniu al secolului XXI. De la sfârșitul anilor 1980, la început cu blândețe și apoi cu o violență crescândă, locuitorii Pământului sunt supuși unei voințe deliberate a grupurilor sociale dominante de a nu mai respecta limitele stabilite de comunitatea internațională. Limitele privesc toate domeniile. Comunitatea a recurs la ele pentru a proteja conviețuirea, dreptatea, supremația drepturilor colective universale, bunurile comune esențiale pentru viață, conservarea și îngrijirea naturii, libertatea și demnitatea popoarelor, spiritul de fraternitate planetară.

Trecerea frontierelor planetare

Șase dintre cele nouă „limite planetare” care definesc spațiul de siguranță pentru viața locuitorilor Pământului, conform lucrărilor grupului internațional de cercetare condus de Stockholm Resilience Center, au fost depășite. Cele nouă limite sunt:

  • Schimbările climatice.
  • Erodarea biodiversității.
  • Schimbări în utilizarea terenurilor.
  • Poluarea chimică.
  • Perturbarea ciclurilor biogeochimice.
  • Acidificarea oceanelor.
  • Aerosolii atmosferici.
  • Diluarea stratului de ozon.
  • Utilizarea apei dulci.

(Cele trei limite care nu au fost depășite până în prezent sunt în bold).

Autorii săi afirmă că, în acest stadiu, nu este posibil să se măsoare consecințele pe termen lung, dar că putem analiza procesele în curs de desfășurare a căror putere de destabilizare și devastare este sub ochii noștri. (1) Aceasta, în timp ce multe guverne întârzie, sau chiar revizuiesc în scădere, constrângerile destul de modeste aprobate în 2015 prin Acordul de la Paris, ca parte a luptei împotriva schimbărilor climatice. În special, „faimoasa” limită a creșterii cu 1,5-2,0 C° a temperaturii medii a atmosferei terestre față de cea de la începutul erei industriale.

Revendicările industriei chimice, ale stăpânilor și războinicilor IA

Astfel, industria chimică europeană, sub conducerea multinaționalei germane BASF, liderul mondial al industriei chimice, a afirmat în Declarația de la Anvers din martie 2024 (2), că trebuie să fie lăsată liberă să-și aleagă căile și mijloacele de desfășurare a activităților sale, arogându-și libertatea de a continua să otrăvească pământul, apa, aerul și ființele umane.

În ceea ce îi privește, maeștrii inteligenței artificiale susțin că „tot ceea ce este posibil din punct de vedere tehnologic” trebuie făcut în numele libertății de cercetare și progres. De exemplu, cineva trebuie să fie liber să conceapă și să producă soldați roboți (în plus, cu sprijin financiar public). Dronele de război – a căror utilizare puțină lume o contestă – sunt o avanpremieră amară a ceea ce armatele de roboți vor fi capabile să provoace.

În ceea ce privește armele, cele 10 state nucleare au respins cu aroganță Tratatul de interzicere a armelor nucleare aprobat la 7 iulie 2017 de ONU. De asemenea, continuă să ignore intrarea sa în vigoare la 22 ianuarie 2021 ca parte integrantă a dreptului internațional, după ratificarea de către peste 50 de state din lume. Până la 16 ianuarie 2024, 94 de state au semnat-o și 73 au ratificat-o prin parlamentele naționale. Este inacceptabil ca 10 state, chiar dacă sunt printre cele mai puternice din lume, să poată împiedica promovarea și respectarea justiției, securității și păcii pentru miliarde de ființe vii. Aceasta înseamnă că omenirea, existența și viitorul ei sunt prizonierele unui grup de oligarhii „naționale” a căror putere se bazează pe armele nucleare. Cu toate acestea, nimeni nu a demonstrat încă utilitatea acestor arme pentru binele comun global sau a companiilor care le produc și le „proliferează”. Acest lucru este valabil și în cazul armelor chimice și bacteriologice, apoi al comerțului cu arme.

Cazul limitelor încălcate de finanțele mondiale

Libertatea de a-și stabili propriile reguli a fost, de asemenea, revendicată de finanțele private globale de la criza financiară internațională din 1971-1973 și de la șocurile petroliere din 1977-1978.

Finanțele și-au însușit singure libertatea. Libertatea i-a fost acordată și de către autoritățile publice.

Acapararea libertății de către finanța însăși, fără a cere nicio autorizație din partea autorităților publice (care au lăsat să se întâmple), a fost realizată mai întâi prin dezvoltarea piețelor instrumentelor derivate, adevărați prădători ai economiei reale. Aceste piețe au consacrat, pe de o parte, „legitimitatea” suveranității dobândite de burse, devenite puternice societăți private și, pe de altă parte, explozia puterii fondurilor de investiții cu acționariat privat. Cele trei fonduri principale au în prezent o putere de influență financiară asupra economiei mondiale depășită doar de două state, Statele Unite și China. Există limite insurmontabile pentru astfel de achiziții de suveranitate economică de către subiecți privați. Într-un sistem democratic, suveranitatea aparține poporului. Dezertarea statului este inacceptabilă. Statul nu poate renunța la responsabilitățile și obligațiile sale legate de funcțiile care țin de autoritatea publică, care nu pot fi transferate/delegate unor subiecți privați.

Finanțele au încălcat, de asemenea, o altă limită fundamentală în ceea ce privește concepția despre natură prin aprobarea de către COP15-Biodiversitate a ONU (Montreal, decembrie 2022) a principiului de a considera/reduce orice element al lumii naturale la capital natural – un activ financiar. (3)

Conceptul de natură ca cadru fundamental de referință pentru viață, din care noi, oamenii, facem parte integrantă, suntem rezultatul evoluțiilor sale și ne considerăm una dintre expresiile cele mai marcante, nu poate fi aruncat. Reducerea ei la o categorie a economiei de piață capitaliste – capital productiv/activ financiar – constituie un ultraj intolerabil la adresa valorii naturii. Valoarea acesteia nu poate fi redusă la valoarea dată de prețul pieței. O astfel de reificare a naturii de către finanțe duce la o mutație absurdă a esenței naturii și a valorii sale imense pentru viață. 

În această privință, poporul maori din Noua Zeelandă are o civilizație foarte avansată în comparație cu concepția „occidentală” despre viață și lume, atunci când afirmă cu convingere și solemnitate „Râul suntem noi”, o fac pentru a apăra integritatea vitală a râului, Wanganui, împotriva devastării prădătoare cauzate de o economie care a redus natura la o resursă/capital productiv/financiar în serviciul creșterii intereselor economice ale celor mai puternici. Maori cred în sacralitatea vieții și consideră apa, în special râul, o formă sacră de viață. Societățile occidentale cred mai ales în esențialitatea banilor și consideră că rolul esențial al naturii, fie că este vorba de o moleculă sau de o pădure, este acela de a permite oamenilor să extragă maximum de bani din ea. O formă extremă a acestei concepții s-a afirmat în cadrul grupurilor dominante americane. De zeci de ani, acestea încearcă să impună ideea că „lumea este a noastră”, în conformitate cu declarația de la începutul secolului XX (Doctrina Monroe): „America este a noastră”. Maori se simt parte a naturii și locuitori ai lumii. Partea dominantă a poporului american se consideră proprietarii naturii și pretinde a fi stăpânii lumii.

Limitele acestei duble viziuni asupra vieții trebuie apărate și consolidate.

În ceea ce privește libertatea acordată finanțelor de către autoritățile publice, trebuie să se facă referire, printre altele, la decizia luată de Uniunea Europeană în iunie 1998, când a fost creată Banca Centrală Europeană. Guvernele statelor membre, cu sprijinul tuturor parlamentelor naționale, au acordat BCE statutul de organizație juridică separată, independentă de orice altă instituție politică europeană și națională. Cu toate acestea, BCE a susținut întotdeauna că nu stabilește valoarea capitalului, rata dobânzii care trebuie plătită pentru ca agenții economici să aibă acces la bani, această capacitate aparținând pieței. BCE intervine doar pentru a „corecta” eventual rata dobânzii de pe piață, în scopul de a garanta o mai mare stabilitate monetară și de a sprijini creșterea economică. Cazul BCE confirmă faptul că una dintre funcțiile suverane ale statului a fost încredințată pieței, independența politică a BCE fiind un instrument solid pentru promovarea independenței politice a pieței în domeniul monetar și financiar.

Nu există limite în ceea ce privește însușirea și utilizarea cunoștințelor

Pentru a încheia lista neexhaustivă a limitelor vieții care au fost disprețuite și călcate în picioare, un ultim exemplu. Susținută de o mare parte a lumii științifice și tehnologice (inclusiv științele umane, sociale și, mai ales, economice), lumea afacerilor și a finanțelor s-a opus oricărei revizuiri a reglementărilor existente, începând din 1980, privind drepturile de proprietate intelectuală (brevetele). Legislația privind brevetele autorizează acordarea unui drept exclusiv de proprietate privată cu scop lucrativ pentru o perioadă de 18 până la 20 de ani (sub rezerva prelungirii) asupra noilor cunoștințe dobândite în domeniul organismelor vii, inclusiv asupra elementelor și proceselor cognitive (info-comunicare). Cu toate acestea, brevetele reprezintă transferul responsabilității publice pentru reglementarea puterii de a prelucra și utiliza viața către subiecți privați. Un transfer fără sens.

Importanța crucială a brevetelor pentru drepturile universale la sănătate și pentru o politică globală de sănătate a fost conștientizată în timpul pandemiei COVID-19. Să ne amintim că 4 miliarde de oameni din lume nu beneficiază încă de acoperire medicală de bază. Ei bine, vaccinurile anti-Covid erau, evident – și rămân – în proprietatea marilor grupuri occidentale din industria farmaceutică. Unele țări din Sud (Africa de Sud, India etc.) au solicitat o suspendare temporară a aplicării normelor de proprietate intelectuală privind vaccinurile pentru a permite populațiilor din Sud să aibă acces la vaccinuri pentru ele însele. O suspendare prevăzută, de altfel, de articolele 31-33 din tratatul constitutiv al OMC (Organizația Mondială a Comerțului). (4)

Marile companii farmaceutice occidentale globale, cu sprijinul necondiționat al statelor lor (în frunte cu Statele Unite și Regatul Unit), au respins cu fermitate și cinism această suspendare temporară. Populațiile sărace din Sud au trebuit să aștepte doi ani, timpul necesar pentru ca populațiile din țările bogate să fie vaccinate, înainte de a putea avea acces la achiziționarea de vaccinuri. (5)

Eliberarea

Constatarea este dureroasă, purtând implicații îngrijorătoare.

Cetățenii trebuie să înceteze să mai creadă în tezele și concepțiile celor dominanți și să conștientizeze că trebuie să apere cu dinții și cu unghiile regulile și limitele care vizează delimitarea câmpurilor posibilului și a evoluțiilor acestuia pentru a proteja și promova drepturile și la viață ale tuturor, pentru toți. Limitele salvează și protejează viața, libertatea și demnitatea ființelor vii. (6)

Libertatea fără limite sau conform regulilor auto-determinate de cei dominanți nu este libertate față de nedreptate, față de prădare, față de război. Libertatea celor puternici oprimă și ucide.

Cele de mai sus arată un fapt major. Astăzi, problema crucială se referă la existența și libertatea umanității și la viitorul ei. Am impresia că trecem de la epoca eliberării „naționale” a popoarelor colonizate, slab sau bine realizată, la epoca eliberării umanității împotriva dominației globale și planetare a noilor oligarhii mondiale, al căror obiectiv principal este de a-și menține puterea și dominația cu complicitatea statelor lor. Este urgent ca cetățenii să își exprime disidența și rezistența pentru a elibera omenirea de actualul sistem de opresiune și nedreptate. (6)

Note

(1) https://www.stockholmresilience.org/research/research-news/2023-09-13-all-planetary-boundaries-mapped-out-for-the-first-time-six-of-nine-crossed .html

(2) https://pour.press/lattack-de-l-industrie-politique-europeenne-au-plan-vert-de-lue/

(3) https://www.pressenza.com/fr/2023/02/cop15-biodiversite-et-financiarisation-de-la-nature/

(4) Trebuie remarcat faptul că OMC, o organizație comercială, o instituție independentă, exterioară sistemului ONU, dominată de Statele Unite și aliații lor, este cea care „guvernează” principalele reguli globale în materie de sănătate și nu OMS (Organizația Mondială a Sănătății), o organizație specializată a ONU!

(5) https://www.pressenza.com/fr/2021/09/la-trinite-de-linadmissible-lirresponsabilite-lincompetence-lincapacite-du-systeme-dominant/ și https://pour.press/que-faire-quand-les-societes-devientent-impuissantes-face-a-absurde/

(6) Propuneri în această direcție pot fi găsite în https://www.pressenza.com/en/2024/05/finance-and-water-let’s-stop-the-takeover-of-universal-rights-and-global-commons-by-the-predators-of-life/. A se vedea, de asemenea, https://www.pressenza.com/en/2024/09/true-peace-demands-the-end-of-war-unmasking-the-illusion-of-power-and-profit/. Aceste articole au fost publicate și în POUR.presse (B)

Abonați-vă la canalul din YouTube al Cross-border Talks! Urmăriți pagina de Facebook și Twitter a mediei! Cross-border Talks are și un canal în Telegram, iar aici e newsletter-ul lui din Substack!

About The Author

Donate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You may have missed

Sari la conținut